Da, dacă firma nu mai are suficienți bani disponibili pentru a plăti datoriile ajunse la scadență, solicitarea insolvenței este o obligație legală.
Nu trebuie să aștepți să te acționeze un creditor în judecată sau să înceapă executarea silită.
Pentru deschiderea procedurii trebuie îndeplinite și condițiile legale, inclusiv valoarea-prag de 50.000 lei.
02
Când trebuie să cer deschiderea procedurii insolvenței?
Ca regulă, cererea trebuie depusă la tribunal în maximum 45 de zile de la apariția stării de insolvență.
Organul fiscal competent trebuie notificat cu 15 zile înainte de depunerea cererii, iar dovada notificării se anexează acesteia.
Neplata unei datorii mai mult de 60 de zile de la scadență creează o prezumție de insolvență.
Cele 60 de zile nu reprezintă însă un termen pe care trebuie să îl aștepți, dacă firma este deja în imposibilitate de plată.
De exemplu, poți avea utilaje și imobile, dar să fii în insolvență dacă nu ai bani pentru datoriile scadente.
Dacă dificultățile sunt doar anticipate, pot fi analizate soluții preventive.
Pentru anumite negocieri de restructurare desfășurate cu bună-credință există reguli speciale privind termenul depunerii cererii, care trebuie verificate în situația concretă.
03
Ce se întâmplă cu firma mea dacă solicit deschiderea insolvenței?
Depunerea cererii nu închide automat firma. Dacă instanța deschide procedura, se verifică datoriile și posibilitatea de redresare.
Firma poate continua prin reorganizare sau poate ajunge în faliment.
Ideea este să se stabilească dacă afacerea poate produce suficienți bani pentru a continua.
De exemplu, o firmă care are comenzi și clienți, dar este blocată de datorii vechi, poate avea șanse de reorganizare.
04
Am nevoie de avocat înainte să cer insolvența?
Avocatul nu este obligatoriu pentru depunerea cererii de către reprezentantul legal al firmei.
Ajutorul unui avocat și al unui practician în insolvență este însă util pentru alegerea soluției și pregătirea documentelor.
Practicianul analizează situația economică și variantele procedurii, iar avocatul te poate ajuta cu problemele juridice și litigiile.
Cel mai util este să mergi la prima discuție cu o situație clară a datoriilor și a banilor disponibili.
05
Care este diferența dintre administratorul judiciar și lichidatorul judiciar?
Administratorul judiciar supraveghează sau conduce activitatea firmei și analizează șansele de redresare.
Lichidatorul judiciar intervine în faliment, recuperează creanțele, vinde bunurile și distribuie banii creditorilor.
Pe scurt, primul gestionează etapa în care se analizează și se poate urmări salvarea firmei, iar al doilea gestionează lichidarea.
În ambele situații, profesionistul lucrează în cadrul dosarului și are obligații față de procedură și creditori.
06
Cât durează procedura insolvenței?
Nu există o durată unică. Un dosar simplu se poate închide în câteva luni, iar unul cu reorganizare, bunuri greu de vândut sau procese poate dura mai mulți ani.
Durata depinde mai ales de ce trebuie rezolvat: verificarea datoriilor, recuperarea banilor de la clienți, vânzarea bunurilor sau soluționarea disputelor.
O estimare realistă poate fi făcută după analiza documentelor, fără a garanta o dată exactă de închidere.
07
Voi răspunde personal pentru datoriile firmei?
La un SRL sau SA, simpla insolvență nu transferă datoriile asupra asociatului ori administratorului.
Bunurile personale pot fi urmărite dacă ai garantat personal sau dacă instanța stabilește răspunderea ta pentru fapte prevăzute de lege.
De exemplu, dacă ai garantat creditul firmei cu locuința proprie, garanția trebuie analizată separat.
Dacă nu există garanții personale și nici fapte care să atragă răspunderea, simplul eșec al afacerii nu înseamnă că trebuie să plătești toate datoriile din banii tăi.
08
Ce întrebări să îi adresez practicianului în insolvență?
Întreabă dacă firma mai poate fi salvată, ce documente trebuie pregătite, ce costuri apar și ce riscuri ai personal.
Cere și o explicație clară a pașilor următori. Întreabă și cum se vor lua deciziile zilnice, cum vor fi tratați angajații și ce se întâmplă cu principalele contracte.
O discuție utilă trebuie să îți arate ce ai concret de făcut și în ce ordine.
09
Poate firma mea să evite insolvența?
Uneori, da: prin reducerea cheltuielilor, recuperarea încasărilor și negocierea datoriilor.
Dacă firma este încă în dificultate, pot fi luate în calcul procedurile de preinsolvență, adică acordul de restructurare sau concordatul preventiv.
Dacă insolvența s-a instalat, trebuie respectate obligațiile legale de sesizare a instanței.
Primul pas este să compari încasările realiste cu plățile care trebuie făcute în perioada următoare.
Dacă deficitul se menține sau se accentuează și nu există o soluție credibilă de finanțare sau redresare, simpla amânare a plăților nu rezolvă problema.
10
Ce costuri presupune insolvența?
Pot apărea taxe judiciare, onorariul practicianului și cheltuieli cu evaluarea, publicitatea sau vânzarea bunurilor.
Costul depinde de complexitatea dosarului și se suportă, de regulă, din averea firmei.
De exemplu, o firmă fără bunuri și cu puține operațiuni presupune alt volum de muncă decât una cu imobile, salariați și mai multe litigii.
Cere de la început o detaliere a onorariului și a cheltuielilor care pot apărea pe parcurs.
11
Ce se întâmplă cu angajații în insolvență?
Contractele de muncă nu încetează automat la deschiderea insolvenței.
Dacă activitatea continuă, angajații pot lucra în continuare.
Salariile restante se urmăresc în procedură, iar unele sume pot fi acoperite din Fondul de garantare, în condițiile legii.
Dacă activitatea se reduce sau se închide, pot apărea concedieri, cu respectarea regulilor legale.
Drepturile salariaților trebuie verificate distinct, deoarece salariile restante și salariile pentru munca prestată după deschiderea procedurii nu au același regim.
12
Cum sunt plătiți creditorii în insolvență?
Creditorii sunt plătiți după reguli legale, în funcție de tipul datoriei și de garanții.
În reorganizare, plățile urmează planul aprobat.
Dacă banii nu ajung, unii creditori pot recupera numai o parte sau nimic.
Un creditor este orice persoană sau instituție care are bani de primit de la firmă, cum ar fi un furnizor, o bancă ori un salariat.
Plățile nu se fac pur și simplu în ordinea în care creditorii cer banii, ci după regulile procedurii.
13
Ce documente sunt necesare pentru cererea de insolvență?
În principal, sunt necesare documentele contabile, lista bunurilor, lista creditorilor și a datoriilor, situația conturilor bancare și informații despre plățile și transferurile recente.
Lista completă și declarațiile obligatorii trebuie verificate înainte de depunere.
În practică, pregătirea începe împreună cu persoana care ține contabilitatea.
Documentele trebuie să arate cât mai clar cui datorează firma bani, ce are de încasat și ce bunuri mai deține; o evidență incompletă poate întârzia analiza.
Pot să vând bunurile firmei în timpul insolvenței?
Da, dar cu respectarea regulilor și aprobărilor din procedură.
Vânzarea mărfurilor în activitatea curentă diferă de vânzarea unui imobil sau utilaj.
Verifică operațiunea cu practicianul înainte să o faci.
Contează și cine mai are dreptul să administreze firma în acel moment.
Banii obținuți din vânzare aparțin firmei și trebuie folosiți în cadrul procedurii, iar operațiunea trebuie documentată corect.
15
Ce se întâmplă dacă firma nu mai are bunuri?
Lipsa bunurilor nu oprește automat verificările. Se caută sume de recuperat și eventuale persoane răspunzătoare.
Dacă nu există resurse pentru cheltuieli și niciun creditor nu le avansează, instanța poate închide procedura și dispune radierea firmei.
Este important să distingi între lipsa bunurilor și lipsa oricăror posibilități de recuperare.
De exemplu, firma poate să nu mai aibă utilaje, dar să aibă facturi neîncasate sau bunuri transferate anterior care trebuie verificate.
16
Cum este desemnat lichidatorul judiciar?
Instanța desemnează un lichidator provizoriu dintre practicienii autorizați.
Ulterior, creditorii îl pot confirma sau pot desemna alt practician, potrivit legii.
Administratorul firmei nu poate numi singur, în afara acestor reguli, persoana care va conduce lichidarea.
Practicianul desemnat trebuie să fie autorizat și să îndeplinească cerințele de independență și compatibilitate.
17
Insolvența firmei îmi afectează accesul personal la credite?
Nu transformă automat datoriile firmei în datorii personale.
Totuși, garanțiile personale și criteriile folosite de bancă pot influența acordarea unui credit.
De exemplu, dacă ai garantat un împrumut al firmei și ești solicitat să îl achiți, situația îți poate influența capacitatea de plată.
Banca poate analiza și veniturile pe care le obțineai din firma aflată în dificultate.
18
Ce datorii nu se șterg prin insolvență?
Deschiderea insolvenței nu șterge automat datoriile. În reorganizare, ele se tratează prin plan.
Radierea firmei după faliment nu îi eliberează automat pe garanți și nici pe cei obligați personal la plată.
Pentru o societate, întrebarea nu se rezolvă printr-o listă simplă de datorii care dispar sau rămân.
Trebuie văzut cum se încheie procedura și dacă, pentru aceeași datorie, există și alte persoane obligate la plată.
19
Poate firma să revină la o activitate normală după insolvență?
Da, dacă reorganizarea reușește și instanța închide procedura.
Dacă firma este radiată după faliment, societatea dispare, deci nu își mai poate relua activitatea.
Reușita presupune ca firma să poată susține activitatea și să respecte obligațiile din reorganizare.
După închiderea cu succes a procedurii, poate continua să încheie contracte și să lucreze.
20
Care este rolul administratorului judiciar?
Verifică situația firmei și datoriile, analizează cauzele insolvenței și supraveghează sau conduce activitatea.
Urmărește respectarea legii și, dacă există șanse, redresarea firmei.
El verifică și dacă operațiunile propuse sunt potrivite pentru situația firmei și informează creditorii și instanța.
Colaborarea cu administratorul firmei și contabilul este necesară pentru ca deciziile să se bazeze pe date corecte.
21
Cum îmi dau seama dacă firma este în insolvență?
Problema apare când firma nu are suficienți bani disponibili pentru a plăti datoriile ajunse la scadență.
Poți avea bunuri valoroase și totuși să fii în insolvență, dacă nu ai bani pentru plăți.
De exemplu, poți avea un teren și utilaje, dar să nu poți achita salariile, taxele și furnizorii.
O întârziere izolată nu spune singură totul; trebuie analizate datoriile scadente și posibilitatea reală de a le plăti.
22
Ce se întâmplă la un termen de judecată în dosarul de insolvență?
Judecătorul-sindic verifică cererile, documentele și eventualele contestații.
În funcție de etapa dosarului, decide deschiderea procedurii, soluționează contestații sau verifică îndeplinirea condițiilor pentru reorganizare ori faliment.
Trebuie verificat ce se judecă la acel termen, cine este citat și ce acte sau explicații au fost solicitate.
23
Pot creditorii să ceară insolvența firmei mele?
Da, dacă au o datorie de recuperat care îndeplinește condițiile legale privind existența, scadența, valoarea și durata neplății.
Firma poate contesta cererea și poate dovedi că nu sunt îndeplinite condițiile pentru deschiderea procedurii.
Existența unei facturi neplătite nu înseamnă, singură, că instanța va deschide automat insolvența.
Dacă primești o astfel de cerere, verifică imediat suma, actele care o susțin și termenul în care poți răspunde.
24
Cum se stabilește onorariul lichidatorului judiciar?
Acesta poate include o sumă fixă și o componentă legată de sumele recuperate sau distribuite.
Onorariul remunerează munca practicianului și trebuie deosebit de celelalte cheltuieli ale dosarului, cum sunt evaluările sau publicitatea.
Pentru a înțelege costul, trebuie cunoscute atât suma fixă, cât și baza de calcul a eventualului procent.
25
Ce se întâmplă cu contractele firmei în insolvență?
În principiu, contractele în derulare se mențin. Deschiderea insolvenței nu le închide automat.
Practicianul poate decide încetarea unor contracte, prin mecanismul prevăzut de lege, dacă menținerea lor nu este utilă procedurii. Prin urmare, furnizorii și clienții nu trebuie să presupună că toate obligațiile dispar.
Contractele utile continuării activității trebuie analizate împreună cu posibilitatea firmei de a-și executa obligațiile viitoare.
26
Mai pot desfășura activitate cu firma în insolvență?
Da, în perioada de observație și în reorganizare, cu respectarea regulilor și sub supravegherea sau conducerea administratorului judiciar.
În faliment, activitatea este orientată spre lichidare, iar continuarea ei este limitată de acest scop.
De exemplu, o firmă poate continua să producă și să vândă dacă are comenzi, resurse și un mod realist de a acoperi cheltuielile.
Continuarea activității trebuie să fie susținută de încasări, nu doar de speranța că situația se va îmbunătăți.
27
Ce drepturi am ca asociat sau acționar al firmei în insolvență?
Asociații sau acționarii pot desemna un administrator special care să le reprezinte interesele și pot exercita drepturile prevăzute de lege.
Controlul asupra activității firmei este însă limitat de procedură și de măsurile dispuse.
Calitatea de asociat sau de acționar nu îți permite să retragi liber bani sau bunuri din firmă, indiferent dacă firma este sau nu în insolvență.
Este important să separi interesul tău ca proprietar de obligațiile societății față de cei cărora le datorează bani.
28
Cum sunt tratați creditorii cu garanții față de cei fără garanții?
Creditorul cu ipotecă sau altă garanție are prioritate asupra banilor obținuți din bunul garantat, după cheltuielile și prioritățile legale.
Creditorii fără garanții sunt plătiți din fondurile disponibile, în ordinea stabilită de lege.
De exemplu, o bancă ce are ipotecă asupra unui imobil urmărește în principal sumele obținute din vânzarea acelui imobil.
Garanția nu înseamnă însă că banca își va recupera sigur întreaga datorie, dacă valoarea bunului este insuficientă.
29
Ce pot face dacă nu sunt de acord cu măsurile lichidatorului?
Măsurile lichidatorului pot fi contestate la judecătorul-sindic de persoanele care au acest drept.
Termenele sunt scurte și diferă după actul contestat, deci documentul și data publicării sau comunicării trebuie verificate imediat.
În contestație trebuie explicat concret ce măsură consideri greșită, de ce și ce îi ceri instanței să decidă.
Un simplu dezacord exprimat verbal nu înlocuiește contestația depusă în forma și termenul cerute de lege.
30
Pot să restructurez firma în loc să o lichidez?
Da, dacă afacerea are șanse reale să funcționeze și să susțină plățile.
În dificultate se pot folosi proceduri preventive, iar după deschiderea insolvenței se poate propune un plan de reorganizare, în condițiile legii.
Restructurarea poate însemna eșalonarea plăților, reducerea unor costuri sau renunțarea la activități care produc pierderi.
Planul trebuie să fie realist și să parcurgă aprobările cerute de lege; simpla dorință de a păstra firma nu este suficientă.
31
Cât de publică este procedura insolvenței?
Procedura este publică.
Actele prevăzute de lege se publică în Buletinul Procedurilor de Insolvență, iar anumite informații apar la registrul comerțului și pe portalul instanțelor.
Nu toate documentele interne ale firmei devin însă liber accesibile.
În practică, furnizorii, băncile și clienții pot afla că firma se află în procedură. De aceea, comunicarea clară despre continuarea activității și posibilitățile de plată ajută la evitarea neînțelegerilor.
32
Ce se întâmplă cu obligațiile fiscale în insolvență?
Datoriile fiscale anterioare deschiderii se tratează în cadrul procedurii.
Impozitele și taxele rezultate din activitatea ulterioară trebuie declarate și plătite potrivit regulilor aplicabile.
Insolvența nu înseamnă scutire generală de taxe. Contabilitatea și declarațiile fiscale trebuie ținute în continuare, chiar dacă firma are dificultăți.
Pentru organizarea plăților, este esențială separarea datoriilor vechi de obligațiile care apar după deschiderea procedurii.
33
Pot depune singur cererea de insolvență sau am nevoie de ajutor?
Reprezentantul legal al firmei poate depune cererea, fără ca avocatul să fie obligatoriu.
Cererea trebuie însă însoțită de documentele și declarațiile cerute de lege.
Sprijinul unui specialist ajută la evitarea greșelilor.
Înainte de depunere, trebuie verificat cine are dreptul să semneze și dacă dosarul conține toate actele necesare.
Faptul că îl depui personal nu înlătură obligațiile privind corectitudinea informațiilor și respectarea termenelor.
Cererea de deschidere a procedurii este o veritabilă cerere de chemare în judecată complexă, deci este recomandat să fiți asistat de un specialist.
34
Ce întrebări îmi va pune lichidatorul?
Va întreba ce bunuri și datorii există, unde sunt documentele contabile și de ce firma nu mai poate plăti.
Va verifica și vânzările, plățile, retragerile de bani și sumele care mai pot fi recuperate.
Pregătește contractele, facturile, extrasele de cont și explicațiile pentru operațiunile importante.
Dacă nu cunoști un răspuns, indică documentele sau persoana care poate lămuri situația, fără să oferi informații aproximative ca fiind certe.
35
Cum sunt protejate interesele asociaților în insolvență?
Asociații își pot reprezenta interesele prin administratorul special și pot folosi mijloacele legale de contestare.
În lichidare, primesc bani pentru participația lor numai dacă rămâne un surplus după plata creditorilor și a cheltuielilor.
Banii investiți în capitalul social nu au aceeași poziție cu o datorie obișnuită a firmei față de un furnizor.
Dacă un asociat a și împrumutat firma, acea creanță se analizează separat, potrivit regulilor aplicabile.
36
Ce se întâmplă cu închirierea spațiului în care funcționează firma?
Contractul nu încetează automat doar pentru că firma intră în insolvență.
Dacă este menținut, chiria pentru folosirea ulterioară trebuie plătită. Practicianul poate analiza încetarea contractului în condițiile legii.
De exemplu, dacă spațiul este necesar și firma poate susține chiria, păstrarea lui poate ajuta activitatea. Dacă nu mai este folosit sau costul este prea mare, încetarea contractului poate reduce cheltuielile viitoare.
37
Insolvența unei firme îmi poate afecta celelalte afaceri?
Celelalte firme nu intră automat în insolvență.
Pot fi afectate dacă au garantat datorii, au bani de recuperat de la firma insolventă sau depind de activitatea acesteia.
De exemplu, o altă societate a ta poate avea probleme de lichiditate dacă aștepta încasări importante de la firma insolventă.
Analizează separat contractele, împrumuturile și garanțiile dintre societăți.
38
Cum mă pregătesc pentru perioada de după insolvență?
Clarifică obligațiile personale, păstrează documentele și înțelege ce a provocat dificultățile.
Pentru o nouă afacere, pornește de la un buget realist și urmărește permanent banii disponibili pentru plăți.
Verifică ce venituri vei mai avea și dacă ai credite ori garanții personale de gestionat.
Este util să identifici concret ce nu a funcționat: încasări întârziate, cheltuieli prea mari sau dependența de un singur client.
39
Care este cea mai ieftină modalitate de a închide o firmă?
Pentru o firmă care își poate stinge datoriile, dizolvarea și lichidarea voluntară pot fi mai simple.
Dacă firma este în insolvență, soluția trebuie aleasă potrivit acestei situații; procedura voluntară nu poate fi folosită pentru a ocoli creditorii.
Prețul procedurii nu este singurul criteriu: contează dacă firma are datorii, bunuri și litigii.
Alegerea unei variante nepotrivite poate produce costuri și răspunderi mai mari decât economiile inițiale.
40
Cât de repede se poate închide un dosar de insolvență?
Depinde de bunuri, creanțe de recuperat și procese.
Lipsa bunurilor poate permite o închidere mai rapidă, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Existența unor recuperări sau litigii poate prelungi dosarul.
Închiderea necesită îndeplinirea etapelor prevăzute de lege și o hotărâre a instanței.
Predarea completă a documentelor și clarificarea rapidă a bunurilor și datoriilor ajută la evitarea întârzierilor care pot fi prevenite.
41
Ce sancțiuni există pentru ascunderea bunurilor în insolvență?
Ascunderea bunurilor poate atrage obligarea persoanei responsabile la plata datoriilor și răspundere penală, inclusiv închisoare, în funcție de faptă.
Operațiunile frauduloase pot fi anulate, iar bunurile recuperate.
De exemplu, nedeclararea unui bun sau mutarea lui fictivă către o persoană apropiată poate fi verificată în procedură.
Consecințele depind de faptele și probele concrete, iar insolvența nu justifică ascunderea patrimoniului.
42
Pot să înființez o firmă nouă după insolvență?
În principiu, da.
Insolvența unei societăți nu creează automat o interdicție pentru asociat sau administrator.
Trebuie însă verificate eventualele interdicții legale ori judiciare și obligațiile personale rămase.
Noua firmă nu șterge datoriile și răspunderile personale legate de vechea societate.
Bunurile, banii și contractele acesteia nu pot fi mutate pur și simplu în noua afacere pentru a evita plata creditorilor.